În septembrie 2010, la Chişinău, a fost inaugurat Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”. La deschidere, ministrul român de Externe, Teodor Baconschi a spus că ICR la Chişinău vine să recupereze „timpul pierdut pentru a ne oferi un viitor normal”. De la deschiderea instituţiei până în prezent am avut posibilitatea să-l cunosc pe dl dr. Petre Guran, directorul ICR „Mihai Eminescu” şi pe dl drd Andrei Nicolescu. Ambii sunt istorici, buni ştiutori ai realităţilor româneşti şi basarabene, dar – cel mai important – dornici de a face cunoscută mai bine, mai temeinic, cultura românească pe plaiurile mioritice ale R. Moldova, cultură, care este un bun al nostru, al tuturor celor ce simţim şi gândim româneşte. Deşi este prea devreme de a face anumite bilanţuri, consider, totuşi, că ICR „Mihai Eminescu” s-a impus deja ca instituţie serioasă, cu planuri ambiţioase concrete, care sunt şi vor fi în continuare de un mare folos tuturor cetăţenilor acestei ţări. Continue reading →

Filmuleţul despre evenimentele din 7 aprilie 2009, lansat recent pe Internet, este super, modul de gândire al unor privitori, însă,  este… pornografic.

Dar s-o luăm pe rând. Aşi începe cu dl Procuror general, care recunoaşte public că, deocamdată, nu a privit filmul, dar domnia sa constată o „scurgere” de informaţie ultra-preţioasă pentru desfăşurarea anchetei şi promite, tot public, că va institui o echipă de procurori, care să examineze acest caz. Deseori particip la lansări de cărţi. Nu rareori sunt cazuri, când unii cetăţeni, prezenţi la lansare, cer cuvântul şi încep astfel: „Eu n-am citit cartea, dar vreau să spun…” Şi preţ de 15-20 de minute vorbesc, şi vorbesc, din cultura lor generală, din ce mai scrie presa sau arată TV. Cam aşa e şi cu procurorul nostru general: în loc să privească filmuleţul, să-l mai privească o dată, dacă era cazul, să constate ce anume „s-a scurs”, să tacă, să convoace o consfătuire a colaboratorilor lui, implicaţi în studierea dosarului, şi în situaţia în care era cazul – să numească o echipă de colaboratori, pentru ca activitatea acesteia să contribuie la elucidarea cazului dat. Continue reading →

Am privit filmuleţul despre evenimentele din 6,7,8 aprilie 2009, lansat recent pe Internet. Ce ar fi de spus?

            În filmuleţ sunt convingătoare următoarele pasaje:

- implicarea nestingherită a specialiştilor ruşi în viaţa internă a RM, de regulă (şi aceasta e bine demonstrat în film) – la solicitarea anumitor personaje locale. În cazul dat, cred, Marc Tcaciuc ar face bine să-i dea banii promişi lui Baghirov (ultimul şi-a realizat cinstit angajamentul);

- am participat personal la acele evenimente. Confirm, pentru ca să înţeleagă toată lumea: revolta oamenilor faţă de guvernarea Voronin a fost o revoltă REALĂ, nu mimată, sau ademenită de anumiţi provocatori, instigatori etc. Cine nu înţelege acest lucru, cine crede sincer că protestele din 7 aprilie 2009 au fost „manipulări”, „provocări” etc., se înşeală amarnic; foarte multă lume, tineri în special, credeau sincer, că odată cu trucarea neruşinată a rezultatelor alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009 viitor lor este sumbru; Continue reading →

Ieri, 30 martie 2012, la Soroca, în holul Muzeului de Istorie şi Etnografie, a fost expusă colecţia de fotografii şi documente „Grigore Gafencu – diplomat, istoric şi gazetar”. Moderatorul evenimentului, dl Nicolae Bulat, director al Muzeului, cunoscut istoric şi muzeograf, autorul recent apărutei monografii ”Jupâniţa cea frumoasă”[1], a vorbit despre personalitatea lui Grigore Gafencu. Ceva mai devreme domnia sa a studiat biografia lui Grigore Gafencu, dovadă fiind articolele publicate deja în presa locală despre marele diplomat român[2]. Dl Nicolae Bulat i-a oferit cuvântul ES domnului Marius Lazurcă, Ambasadorul României la Chişinău, care a vorbit despre Grigore Gafencu ca model de diplomat şi de ostaş fidel Ţării, om care a făcut deosebit de mult în vederea apărării cauzei româneşti în timpuri grele. Următorul vorbitor a fost dl Victor Său, preşedintele raionului Soroca, care a salutat participanţii la deschiderea expoziţiei şi a îndemnat sorocenii să studieze exponatele în zilele următoare.

În continuare a vorbit dl Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău. Domnia sa a amintit: cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la naştere a diplomatului şi istoricului Grigore Gafencu, personalitate marcantă, care îşi trage originea şi din rădăcini basarabene, la Chişinău, la 30 ianuarie 2012, a fost inaugurată expoziţia dată. Apoi expoziţia „Grigore Gafencu – diplomat, istoric şi gazetar” a fost găzduită de Casa Limbii Române de la Căuşeni, iar acum este deschisă publicului interesat din Soroca. Continue reading →

   Pe data de 27 martie 2012, în holul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova (BNRM), a avut loc deschiderea Expoziţiei „Memoria ca formă de justiţie”, realizată de către Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei. Expoziţia a fost organizată de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” cu susţinerea Direcţiei Cultură a Municipiului Chişinău (director, dra Lucia Culev) şi BNRM.

Expoziţia cuprinde 30 de panouri de fotografii şi un exponat dedicat „Fenomenului Piteşti”. Expoziţia este o reflectare rezumativă a ceea ce este Memorialul Sighet: mărturii ale anilor de teroare, fotografii păstrate de urmaşii victimelor. Panourile reflectă soarta a zeci de mii de deţinuţi politici, ferecaţi între zidurile închisorilor comuniste. În vitrinele expoziţionale au fost prezentate şi cărţi, conţinutul cărora s-a acumulat în timp, în cadrul simpozioanelor Sighet, Şcolilor de vară de la Sighetul Marmaţiei, mărturiilor supravieţuitorilor etc. Continue reading →

 Pe data de 26 martie 2012, la Universitatea de Stat din Moldova (USM), în Sala Senatului, a avut loc un eveniment ştiinţific deosebit. Este vorba de prezentarea colecţiei de cărţi, având genericul „Ora de istorie”, volume semnate de distinşii istorici Stéphane Courtois, Thierry Wolton, Romulus Rusan, cărţi din seria „Şcoala Memoriei: conferinţe şi dezbateri de la Şcoala de Vară de la Sighet” (editor – Romulus Rusan, Fundaţia Academia Civică), precum şi a volumului de studii „Şi cerul s-a umplut de sfinţi… Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX. Actele colocviului internaţional Sighet, 2-5 iunie 2011”, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2012, 575 p.

Adunarea a fost deschisă de domnul Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român “Mihai Eminescu” din Chişinău. Domnul dr. Tudor Arnăut, prorector al USM l-a invitat pe dl Ion Negrei, vicepreşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, pentru a prezenta succint expoziţia din holul Sălii Senatului USM, referitoare la Actul Unirii Basarabiei cu România.

A continuat dl Tudor Arnăut. Domnia sa a vorbit cuvinte elogioase la adresa doamnei Ana Blandiana, poetă, Președinte al Consiliului Director al Fundaţiei Academia Civică prezentă la eveniment, alături de scriitorul, dl Romulus Rusan, Director al Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului. Având în vederea contribuţia importantă a doamnei Ana Blandiana la recuperarea memoriilor celor ce au pătimit sub regimul comunist şi cu ocazia zilei de naştere, conducerea USM i-a oferit  Diploma de Onoare şi Medalia USM. Continue reading →

Stimați prieteni,

Avem plăcere să vă invităm la o manifestare ştiinţifică deosebită. Este vorba de prezentarea colecţiei de cărţi, având genericul „Ora de istorie”, volume semnate de distinşii istorici Stéphane Courtois, Thierry Wolton, Romulus Rusan, precum şi seria „Şcoala Memoriei: conferinţe şi dezbateri de la Şcoala de Vară de la Sighet (editor – Romulus Rusan, Fundaţia Academia Civică). Prezentările vor fi susținute de poeta Ana Blandiana, Președinte al Consiliul Director al Fundaţiei Academia Civică și Romulus Rusan, Director al Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului.

Va fi prezentat, de asemenea, volumul „Şi cerul s-a umplut de sfinţi… Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX. Actele colocviului internaţional Sighet, 2-5 iunie 2011”, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2012, 575 p. Cartea cuprinde studii care analizează cauzele, caracteristicile, modelele precreştine şi interpretările date martiriului creştin în Antichitate şi în timpurile moderne, asta pentru că martiriul nu cunoaşte nici limite confesionale, nici temporale, însoţind creştinismul pe tot parcursul istoriei sale. Volumul prezintă comunicările susținute în cadrul  colocviului internaţional „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”, desfășurat la  Sighet, în perioada 2-5 iunie 2011, organizat de Fundaţia Academia Civică în colaborare cu Asociaţia Culturală “Oglindanet” cu sprijinul Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și la care au participat și personalități din Republica Moldova. Editorii volumului sunt Cristian Bădiliţă şi Emanuel Conţac, iar doamna Ana Blandiana a semnat Cuvântul înainte. Din cuprinsul cărţii: Reflecţii despre martiriul creştin în Antichitate (Cristian Bădiliţă), Mărturisitori şi martiri în Biserica primelor trei secole (Cristian Langa), Persecuţiile anticreştine de la Nero până la Constantin cel Mare. Antichitatea reflectată în oglinda patimilor moderne (Attila Jakab, Strasbourg), Rezistenţa prin credinţă (Romulus Rusan), Metode de tortură şi persecuţie a creştinilor basarabeni, practicate de comunişti în timpul ocupaţiilor sovietice (Nina Negru, Chişinău) şi altele (în total – 18 articole; în cel mai apropiat timp voi prezenta pe acest blog o recenzie a volumului). Continue reading →

Ieri, 22 martie 2012, în Biblioteca Colegiului de Informatică din Chişinău, la invitaţia direcţiei acestei instituţii de învăţământ, la o întâlnire cu elevii şi profesorii, au venit istorici de la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova (USM). Este vorba de dl dr. Igor Şarov, decanul Facultăţii, dl prof. univ. dr. hab. Ion Eremia, şeful Catedrei de Istorie a Românilor (USM), dl conf. univ. dr. Gheorghe Palade şi subsemnatul.

După prezentările de rigoare, primul vorbitor a fost dl prof. univ. dr. hab. Ion Eremia, care a făcut o prezentare a preistoriei problemei Basarabiei, a insistat asupra unor noţiuni istorice şi localizarea lor geografică, a expus critic unele teze tendenţioase sau greşite ale istoriografiei sovietice sau ruse contemporane.

Apoi a vorbit dl dr. Igor Şarov, care s-a referit la politica ţarismului în perioada 1812-1917 în Basarabia (politică de deznaţionalizare a băştinaşilor, de rusificare a vieţii sociale etc.). Dl decan a vorbit, de asemenea, de noile realizări în domeniul istoriografic: este vorba de publicarea recentă a unei culegeri de documente, referitoare la perioada anilor 1989-1991[1], volum pe care îl voi prezenta în unul din studiile viitoare. Continue reading →